După aproape doi ani de negocieri, Parlamentul European a aprobat oficial mecanismul de reglementare a frontierei de carbon (CBAM) după votare. Aceasta înseamnă că prima taxă de import de carbon din lume urmează să fie pusă în aplicare, iar factura CBAM va intra în vigoare în 2026.
China se va confrunta cu o nouă rundă de protecționism comercial
Sub influența crizei financiare globale, a apărut o nouă rundă de protecționism comercial, iar China, ca cel mai mare exportator din lume, a fost profund afectată.
Dacă țările europene și americane împrumută probleme climatice și de mediu și impun „tarife de carbon”, China se va confrunta cu o nouă rundă de protecționism comercial. Din cauza lipsei unui standard de emisie de carbon unificat la nivel internațional, odată ce țări precum Europa și America impun „tarifele de carbon” și implementează standarde de carbon care sunt în propriile lor interese, alte țări pot impune și „tarife de carbon” în conformitate cu propriile standarde, care vor declanșa inevitabil un război comercial.
Produsele de export cu energie mare din China vor deveni subiectul „tarifelor de carbon”
În prezent, țările care propun să impună „tarifele de carbon” sunt în principal țări dezvoltate, cum ar fi Europa și America, iar exporturile Chinei în Europa și America sunt nu numai mari în cantitate, dar și concentrate în produse consumatoare de energie mare.
În 2008, exporturile din China în Statele Unite și Uniunea Europeană au fost în principal produse mecanice și electrice, mobilier, jucării, textile și materii prime, cu exporturi totale de 225,45 miliarde de dolari și, respectiv, 243,1 miliarde de dolari, reprezentând 66,8% și 67,3% din totalul exporturilor din China în Statele Unite și Uniunea Europeană.
Aceste produse de export consumă în mare parte energie ridicată, conținut ridicat de carbon și produse cu valoare adăugată cu valoare redusă, care sunt ușor supuse „tarifelor de carbon”. Potrivit unui raport de cercetare al Băncii Mondiale, dacă „tariful de carbon” este complet implementat, producția chineză se poate confrunta cu un tarif mediu de 26% pe piața internațională, ceea ce duce la creșterea costurilor pentru întreprinderile orientate spre export și la o posibilă scădere de 21% a volumului de export.
Tarifele de carbon au un impact asupra industriei textile?
Tarifele de carbon acoperă importurile de oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte, electricitate și hidrogen, iar impactul lor asupra diferitelor industrii nu poate fi generalizat. Industria textilă nu este afectată direct de tarifele de carbon.
Deci, tarifele de carbon se vor extinde la textile în viitor?
Acest lucru ar trebui privit din perspectiva politicii a tarifelor de carbon. Motivul implementării tarifelor de carbon în Uniunea Europeană este de a preveni „scurgerea de carbon” - referindu -se la companiile UE care transferă producția în țări cu măsuri relativ libere de reducere a emisiilor (adică relocare industrială) pentru a evita costurile ridicate de emisii de carbon în cadrul UE. Deci, în principiu, tarifele de carbon se concentrează doar pe industriile cu riscul de „scurgeri de carbon”, și anume cele care sunt „intensiv în energie și comerț expus (Eite)”.
În ceea ce privește ce industrii sunt expuse riscului de „scurgeri de carbon”, Comisia Europeană are o listă oficială care include în prezent 63 de activități sau produse economice, inclusiv următoarele articole legate de textile: „Pregătirea și învârtirea fibrelor textile”, „Fabricarea țesăturilor nețesute și a produselor lor, excluderea îmbrăcămintei”, „Fabricarea fibrelor de mapare a bărbaților” și „finisajul țesături textile”.
În general, în comparație cu industriile precum oțelul, cimentul, ceramica și rafinarea petrolului, textilul nu este o industrie cu emisii ridicate. Chiar dacă domeniul de aplicare al tarifelor de carbon se extinde în viitor, acesta va afecta doar fibre și țesături și este foarte probabil să fie clasat în spatele industriilor precum rafinarea petrolului, ceramica și fabricarea hârtiei.
Cel puțin în primii ani înainte de implementarea tarifelor de carbon, industria textilă nu va fi direct afectată. Totuși, acest lucru nu înseamnă că exporturile de textile nu vor întâmpina bariere verzi din partea Uniunii Europene. Diferitele măsuri dezvoltate de UE în cadrul politicii sale de politică „Planul de acțiune a economiei circulare”, în special „strategia textilă durabilă și circulară”, ar trebui să li se acorde atenție industriei textile. Acesta indică faptul că, în viitor, textilele care intră pe piața UE trebuie să treacă un „prag verde”.
Timpul post: 16-2023 mai